Arheologi de ocazie! Tot mai mulți români, cuprinși de febra comorilor!
Arheologi de ocazie! După ce o piesă care ar putea fi cea mai importantă descoperire istorică din România în ultimii zeci de ani a fost scoasă din pământ de un tânăr din Olt, febra comorilor a cuprins multe persoane. Solicitările de autorizare pentru folosirea detectoarelor de metale au crescut, scrie adevarul.ro.
O descoperire excepţională a fost făcută la mijlocul lunii septembrie, pe un câmp din judeţul Olt. Un tânăr autorizat pentru folosirea detectorului, Adrian Laurenţiu Manea (37 de ani), a adus la lumină un obiect de 20 grame din aur pur.
268 de autorizaţii în prezent
În scurtă vreme, la Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Olt au început să se adreseze de patru ori mai multe persoane interesate să obţină autorizaţii pentru a folosi detectoarele de metale. Cifrele pentru Olt arată o creştere de peste cinci ori a numărului de persoane autorizate în prezent, faţă de anul 2018. În urmă cu şase ani, numărul de autorizaţii depăşea cu puţin 50, iar în prezent a ajuns la 268. În realitate, cei care străbat pădurile şi luncile pe urma comorilor despre care vorbesc bătrânii de prin sate sunt mult mai mulţi. Fie de frica sancţiunilor, fie din dorinţa de a se putea bucura de recompensă, mulţi dintre ei au ales să intre în legalitate.
Descoperirea de la Ghimpeţeni a lui Adrian Manea a făcut vâlvă. Specialiştii spun că obiectul de aur, vechi de peste 5.000 ani, este cea mai importantă piesă găsită în ultimii zeci de ani. La acest moment lipseşte evaluarea expertului, această etapă urmând să fie parcursă după ce piesa, care a ajuns la Muzeul Judeţean Olt, va fi supusă testărilor metalografice.“Arheologul” din comuna Nicolae Titulescu (Olt), de meserie şofer, a aflat că ar putea primi drept recompensă până la 45% din valoarea la care va fi estimat obiectul. Vânătorii de comori citesc mult despre obiectele arheologice, consultă hărţi vechi şi ascultă legende locale.
Specialiştii spun că “detectoriştii” sunt animaţi adesea de speranţa de îmbogăţire, nicidecum din dorinţa de a realiza ceea ce fac arheologii profesionişti.Potrivit lui Florin Ciulavu, arheologul Muzeului Judeţean Olt, în cazul descoperirilor „întâmplătoare” nu se mai poate stabili contextul istoric, iar în acest caz scade valoarea obiectelor. Pentru a se evita astfel de situaţii, ar trebui ca descoperitorul să predea autorităţilor obiectul găsit în 72 ore şi să întrerupă orice operaţiune, pentru a-i lăsa pe arheologi să-şi facă treaba. Astfel, pe de o parte, se va putea stabili cu exactitate locul descoperirii înainte de a fi scoasă piesa, iar pe de altă parte, se va putea evita eventuala distrugere a obiectului. Sapă, filmează şi pun ruleta
Ce fac, în schimb, căutătorii?
„Ei au văzut cum fac arheologii, pentru că sunt publicaţii accesibile online. Se duc, sapă, filmează, pun ruleta lângă obiect, pentru avea ordinul de mărime. Dacă eu fac aşa ceva fără autorizaţie, mă suspendă. Risc o supendare de la şase luni până la doi ani. Iar ei nu au limită”, explică Florin Ciulavu.
Obiectele deosebite, cum este cazul piesei de aur, nu sunt însă frecvente. “Detectoriştii” vin şi cu obiecte izolate, din epoci diferite, descoperite în contexte diferite, iar fiecare va solicita şi recompensă. Obiectul trebuie cercetat separat de către un evaluator specializat, ceea ce presupune costuri pentru instituţiile şi aşa cu bugete mici.